Sciatica

Sciatica este denumirea utilizata pentru a descrie durerea la nivelul piciorului determinata de iritarea si/sau compresia nervului sciatic. Nervul sciatic este cel mai mare nerv din organism, fiind alcatuit prin unirea fibrelor din 5 radacini nervoase situate la nivelul coloanei vertebrale, atat din segmentul lombar (incepand de la L4), cat si sacral (pana la S3), traiectul sau fiind pana in calcai. Exista 2 nervi sciatici, fiecare pe cate un picior. Durerea din sciatica este o durere care porneste din partea de jos a spatelui, radiaza spre fesa si traverseaza intreg piciorul, insa nu orice durere de spate sau orice durere care radiaza de-a lungul piciorului inseamna sciatica. Ameliorarea sciaticii poate dura 4-6 saptamani, insa in aproximativ 33% dintre cazuri, simptomele pot persista pana la 1 an, iar daca apar deficite neurologice, acestea pot dura mai mult. Cand exista compresie nervoasa severa, iar simptomele sunt progresive, se recomanda interventia chirurgicala. 

CAUZE

Sciatica este determinata de compresia radacinilor nervoase care formeaza nervul sciatic. Cel mai des sciatica apare ca rezultat al compresiei nervoase de la nivelul coloanei lombare, fie in canalul spinal, fie in foramenul inetrvertebral. De asemenea, compresia se poate produce la nivelul pelvisului sau al feselor.

Cele mai frecvente cauze de sciatica sunt urmatoarele:

Disc lombar herniat (hernia de disc). Potrivit cercetarilor, pana la 90% dintre cazurile de sciatica sunt determinate de un disc lombar herniat. Acesta poate comprima una sau mai multe dintre radacinile nervoase spinale (L4-S3) care alcatuiesc nervul sciatic. Cel mai des, in 8 din 10 cazuri de hernie de disc lombara, hernierea afecteaza radacinile L5 si S1. Astfel, se poate vorbi despre compresie directa sau de inflamatie. Un disc herniat poate comprima nervul sciatic pe o singura parte, provocand simptome la nivelul unui singur picior, sau poate comprima pe ambele parti, provocand simptome la nivelul ambelor membre inferioare (sciatica bilaterala), desi cazurile sunt mai rare.

Degenerarea corpilor vertebrali (osteoartrita). Degradarea tesuturilor coloanei lombare poate comprima sau irita una sau mai multe radacini ale nervului sciatic. Si discurile intervertebrale degenerate pot secreta proteine inflamatorii, determinand inflamatia nervului sciatic.

Stenoza spinala lombara. Aceasta reprezina ingustarea canalului spinal si este relativ frecventa in randul persoanelor peste 60 de ani. Cercetarile evidentiaza ca stenoza recesului lateral poate fi o cauza des intalnita care provoaca sciatica la varstnici.

Spondilolisteza. Aceasta se produce cand o fractura de stres (ca urmare a accidentelor, traumatismelor sportive, cazaturilor sau ridicarea greutatilor) face ca un disc vertebral sa alunece, determinand compresia nervului sciatic. Spondilolisteza poate provoca sciatica bilaterala si este mai frecventa la tineri.

Lezarea traumatica a nervului sciatic – fracturi ale capului femural, traumatisme la nivelul pelvisului

Mai putin frecvent, printre cauze se pot numara si:

• Boala Paget osoasa
• Afectarea neuronala asociata diabetului (neuropatie diabetica)
• Tumorile spinale (tumori primare care apar la nivelul maduvei spinarii sau tumori secundare care prin extensie prind si produc compresie a fibrelor nervoase)
• Hematoame (acumularea de sange) sau abcesele
• Sindroame paraneoplazice neuropatice (carcinoamele produc mai frecvent neuropatii).

FACTORI DE RISC

• Varsta: Sciatica este mai frecventa la categoria de varsta 30-50, iar modificarile la nivelul coloanei (discuri herniate, pinteni ososi) legate de varsta pot sa determine sciatica.
• Obezitate: O greutate corporala mare pune presiune excesiva pe coloana, provocand modificari spinale.
• Ocupatie: Muncile care presupun ridicarea unor greutati mari sau sofatul pe perioade lungi pot sa contribuie, in timp, la probleme ale coloanei.
• Diabet: Persoanele care sufera de diabet sunt mai predispuse la a dezvolta sciatica pe fondul riscului de deteriorare a nervilor.
• Sedentarism: Statul pe scaun timp indelungat afecteaza coloana lombara si picioarele, favorizand aparitia sciaticii.
• Fumat: Rezultatele studiilor evidentiaza un risc moderat mai mare de sciatica la fumatori in comparative cu nefumatorii. Oprirea fumatului tinde sa calmeze sciatica, fara sa o elimine in totalitate.

SIMPTOME

Simptomele sunt resimtite frecvent pe traiectul nervului sciatic. Acestea pot fi:

• Durere. Durerea din sciatica este resimtita ca o senzatie persistenta de arsura sau o durere ascutita, intepatoare, care porneste din zona lombara sau de la nivelul fesei si radiaza in fata sau in spatele coapsei si/sau gambei pana in calcai. Daca, pe langa afectarea nervului sciatic sunt lezate si alte traiecte nervoase spinale joase (sindromul cozii de cal), pe langa durere poate sa fie afectata si posibilitatea de a controla urinarea si defecatia. Daca apar si astfel de simptome, este nevoie de o consultatie medicala imediata.
• Amorteala. Durerea din sciatica poate fi insotita de amorteala in spatele piciorului. Uneori, pot fi prezente furnicaturi sau slabiciune.
• Simptome determinate de postura. Simptomele din sciatica se pot agrava in pozitia sezut, atunci cand incerci sa te ridici, cand apleci coloana, cand rasucesti coloana, cand stai intins in pat sau cand tusesti/stranuti, dar si in urma unor activitati precum  mersul, alergatul, urcatul scarilor, intinderea piciorului tind sa inrautateasca durerea, iar pastrarea unei pozitii drepte a spatelui scade intenstitatea durerii.

TRATAMENT

Se recomanda tratarea sciaticii intr-un stadiu cat mai incipient pentru a evita progresia simptomelor. Tratamentul poate fi nechirurgical (este primul recomandat) sau chirurgical (atunci cand cauza este severa sau se produc deficite neurologice progresive, precum slabiciunea piciorului).

Tratamentul nechirurgical, non-invaziv. Acesta consta in recomandarea de exercitii fizice sau intinderi, fizioterapie si kinetoterapie, electroterapie, masaj.Desi una- doua zile la pat pot sa aduca o usurare a durerii, pozitia asezata nu este recomandata pe termen lung, deoarece poate induce o slabire a capacitatii de contractie muschilor care sustin coloana si o crestere a rigiditatii, ceea ce conduce la inrautatirea durerii si prelungirea duratei de recuperare.

De asemenea, aplicarea de caldura (pentru unele persoane) sau rece (pentru alte persoane) poate sa contribuie la reducerea durerii prin reducerea contracturii musculare. (Termoterapie)