Sindromul de bandeletă iliotibiala


Banda iliotibială este o porțiune rezistentă de țesut care leagă mușchii începând de la șold, coboară în partea exterioară a coapsei și ajunge până în zona laterală a genunchiului, în partea superioară a tibiei.


Banda iliotibială ajută la extensia, abducția și rotația șoldului, precum și la stabilizarea părții exterioare a genunchiului în timpul mișcărilor, contribuind la flexia și extensia acestuia.

Cauzele sindromului de bandă iliotibială

Sindromul de bandă iliotibială este des întâlnit în special în rândul alergătorilor și cicliștilor, fiind cunoscut și sub denumirile de “sindrom de tract iliotibial” sau „sindrom de bandeletă iliotibială”.

Această afecțiune apare când banda iliotibială devine încordată, iritată sau inflamată, provocând fricțiuni la nivelul bursei, la exteriorul genunchiului, ceea ce provoacă dureri în porțiunea respectivă și uneori chiar la șold.

Sindromul de bandă iliotibială poate fi rezultatul unei combinații de factori, printre care:

  • Dezechilibre mecanice, în special în partea de jos a spatelui, la pelvis, șolduri sau genunchi
  • Slaba dezvoltare a mușchilor de la șold, fesieri și abdominali
  • Lipsa de flexibilitate
  • Practicarea unor sporturi care presupun suprasolicitatea genunchilor și îndoirea lor repetată, ca alergatul, ciclismul, baschetul, fotbalul sau ridicatul de greutăți
  • Existența unei accidentări anterioare sau a unei leziuni la banda iliotibială
  • Dezechilibre la lungimea picioarelor
  • Artrita genunchiului
  • Piciorul plat (platfus).

Adesea, sindromul de bandă iliotibială este cauzat de greșeli de antrenament:

  • Lipsa de încălzire și de stretching înainte de/ după antrenament
  • Purtarea de încălțăminte necorespunzătoare
  • Alergarea la vale sau la deal
  • Poziția incorectă pe bicicletă sau neadaptarea acesteia
  • Lipsa de odihnă suficientă între antrenamente
  • Forma fizică slabă
  • Alergatul în aceeași direcție pe o alee înclinată, astfel că un picior este mereu mai sus comparativ cu celălalt, ceea ce obligă pelvisul să-și modifice înclinația
  • Creșterea prea rapidă a intensității sau duratei antrenamentelor, cum ar fi o mărire bruscă a numărului de kilometri alergați săptămânal sau includerea antrenamentelor în pante sau intervale fără o tehnică adecvată sau o forță corespunzătoare.

Cum știi dacă ai sindrom de bandă iliotibială

Simptomele diferă de la persoană la persoană ca intensitate și mod de manifestare, însă cel mai adesea este vorba de o durere în partea exterioară a genunchiului, care de obicei începe să se manifeste la puțin timp după începerea activității fizice și se agravează treptat, dacă se continuă mișcarea.

Printre simptome se numără:

  • Durere la alergat sau la alte activități care implică flexarea genunchiului
  • Durere persistentă după activitatea fizică
  • Genunchi sensibili la atingere
  • Sensibilitate a mușchilor fesieri
  • Senzația de căldură în jurul genunchiului și înroșirea sa, în special în partea exterioară.

Sindromul de bandă iliotibială poate începe printr-o durere slabă, care se intensifică dacă nu este tratată. Când simptomele sunt ignorate, inflamația continuă să se dezvolte, afectând și bursa (sacul de lichid care acționează ca intermediar între oase și tendoane și între mușchi și piele) și astfel diminuând capacitatea de mișcare a genunchiului și accentuarea durerii.