Artrita este un termen general, care desemneaza durerile si afectiunile de natura articulara, desi intelegerea comuna este ca reprezinta o singura boala. Exista peste 200 de tipuri de artrita si afectiuni care deriva din acestea, iar persoanele afectate, indiferent de varsta, pot dezvolta boli asociate grave si numeroase dizabilitati. Artrita apare odata cu inaintarea in varsta, insa acesta nu este singurul factor declansator, afectiunea putand aparea si ca urmare a unei lovituri puternice sau a efortului fizic pe care il fac sportivii.
Articulatiile sunt zonele din corp unde se intalnesc doua oase, iar rolul lor este de a oferi mobilitate membrelor care sunt conectate de respectivele oase ale articulatiei. Artrita inseamna inflamatia uneia sau a mai multor articulatii, insotite de dureri numite si artralgii. Atunci cand mai multe articulatii sunt afectate, se foloseste termenul de poliartrita. Artrita poate fi descrisa ca o eroziune: cand o articulatie incepe sa se uzeze, cartilajul care acopera osul se deterioreaza, iar osul aflat dedesubt se ingroasa si isi modifica forma. In aceste conditii, flexibilitatea normala a articulatiei este afectata.
Cauzele aparitiei artritei
Factori de risc
Simptome
Tipuri de artrita
Diagnosticarea artritei
Afectiuni asociate cu artritele
Tratamentul artritei
Cum poti reduce simptomele artritei
Prevenirea artritei
Exercitii fizice pentru combaterea efectelor artritei
Diferenta dintre artrita si artroza
Cauzele aparitiei artritei
Oasele, ligamentele, muschii si tendoanele fac parte din sistemul musculo-scheletal si functioneaza impreuna, pentru a permite miscarile membrelor. Articulatiile sunt locurile in care se intalnesc oasele. Capetele oaselor sunt acoperite de un tesut subtire numit cartilaj, care functioneaza ca un strat alunecos, ce permite miscarea fara probleme. Cartilajul este un tesut conjunctiv ferm, dar flexibil in articulatii. Are rolul de a proteja articulatiile, absorbind presiunea si socul create atunci cand ne deplasam. In jurul majoritatii articulatiilor se afla o capsula comuna, care contine un fluid gros, ce alimenteaza si lubrifiaza articulatia. Muschii sunt atasati de oase prin tendoane, iar pe masura ce acestia se contracta, trag oasele pentru a face miscarea posibila si continua.
Cauzele aparitiei artritei depind de forma in care se manifesta afectiunea. Tipurile de artrita variaza de la formele cauzate de ruperea si uzarea cartilajului pana la cele provocate de inflamatia rezultata in urma unui sistem imunitar hiperactiv, asa cum este artrita reumatoida.
Artrita infectioasa este cauzata de un virus, o bacterie sau o ciuperca microscopica, ce patrunde intr-o articulatie, putand provoca inflamatie. Infectia este, in acest caz, localizata la nivelul sinovialei sau al tesutului periarticular. Artrita infectioasa se mai numeste si artrita septica si, de obicei, afecteaza o articulatie mare din organism, cum ar fi genunchiul sau soldul. In cazuri rare, poate afecta articulatii multiple. O alta forma de artrita asociata o constituie artrita reactiva, care este o infectie in alt organ al corpului (de obicei, la nivelul intestinelor, al organelor genitale sau al tractului urinar) si declanseaza un raspuns inflamator in articulatii. Mai multe tipuri de infectii sistemice, printre care se numara boala Lyme, oreionul, febra reumatica sau hepatita infectioasa, pot avea simptome articulare sau pot provoca artrita, insa, in aceste cazuri, articulatia nu este infectata.
Artrita psoriazica este o boala autoimuna, care afecteaza tendoanele, ligamentele, fasciile si articulatiile si poate aparea chiar si in lipsa componentei tegumentare (psoriazisul clasic). Boala poate avea o evolutie grava la un procent dintre pacienti, necesitand chiar interventie chirurgicala, pentru a evita complicatiile si pentru a reda mobilitatea articulatiilor. Exista mai multi factori care pot creste riscul ca o persoana sa dezvolte artrita psoriazica, iar unul dintre acestia este istoricul familial. Multi pacienti cu artrita psoriazica au un parinte sau un frate cu aceeasi boala, de aceea, cauzele genetice sunt acelea care determina majoritatea cazurilor de artrita de acest tip.
Printre factorii care contribuie la dezvoltarea artritei se numara si deficientele sau disfunctiile sistemului imunitar. Printre artritele din aceasta categorie se numara si cea psoriazica, ce apare in momentul in care sistemul imunitar ataca celulele si tesuturile sanatoase. Reactia imuna anormala cauzeaza o inflamatie in interiorul articulatiilor si o productie in exces de celule ale pielii. Deficientele sistemului imunitar pot duce si la aparitia artritei reumatoide sau a lupusului eritematos sistemic.
Riscul de aparitie a artritelor este determinat de anumiti factori, cum ar fi traumatismele recente la nivelul articulatiilor sau incheieturilor. Uzura normala si ruperea sau deteriorarea cartilajului cauzeaza osteoartrita, una dintre cele mai frecvente forme de artrita. O infectie sau un traumatism (de exemplu, o lovitura puternica sau o rana deschisa) la nivelul articulatiilor poate agrava deteriorarea naturala a tesuturilor din care este format cartilajul.
Metabolismul anormal poate duce la aparitia unor boli precum guta sau pseudoguta. Guta este un tip de artrita determinata de dieta, fiind o boala cauzata de nivelul ridicat de acid uric din organism, ca urmare a unei diete bogate in purine. Acidul uric se depune si se acumuleaza in exces, ducand la aparitia de formatiuni anormale in interiorul articulatiei. Ca urmare, apar dureri articulare extreme.
Factori de risc
Exista un numar mare de factori de risc care pot duce la instalarea unei anumite forme de artrita. In functie de tipul de artrita, o persoana poate prezenta anumiti factori de risc. Cei mai importanti factori de risc pentru dezvoltarea artritelor cu diferite localizari sunt inaintarea in varsta, predispozitia genetica, obezitatea, sexul, traumatismele, bolile metabolice sau densitatea osoasa.
Varsta este factorul corelat cel mai mult cu artritele, persoanele peste 65 de ani fiind predispuse intr-un procent mare la acestea. Mai mult de 80% din populatia de peste 75 de ani este afectata de un anumit tip de artrita. Riscul de a dezvolta mai multe forme de artrita (inclusiv artrita reumatoida, guta sau osteoartrita) creste odata cu inaintarea in varsta.
Sexul: femeile au o prevalenta mai scazuta decat barbatii la aparitia artritelor inainte de varsta de 50 de ani, dar dupa aceasta varsta, creste riscul de artroza la femei. Gonartroza si artroza mainii sunt mai frecvente la femei, iar coxartroza apare cu precadere la barbati. Diferentele de incidenta intre sexe, dupa 50 de ani, poate avea legatura cu deficienta postmenopauza de estrogen.
Artritele care se dezvolta la nivelul mai multor articulatii apar, in cele mai multe cazuri, la rudele de gradul intai al persoanelor care sufera de aceste afectiuni. Istoricul familial se afla pe lista factorilor de risc pentru aparitia artritelor; genetic, o persoana este mult mai predispusa la aparitia artritelor daca o ruda apropiata sufera de o forma a acestor afectiuni.
Inegalitatea intre membrele inferioare, displazia de sold sau traumatismele osteoarticulare, denumite generic tulburari de aliniament articular, sunt cauze locale ce pot duce la aparitia artritei. Daca ai suferit o subluxatie, o luxatie sau o fractura ori ai depus un efort fizic excesiv, esti mult mai predispus la dezvoltarea de artrite.
Obezitatea este un factor de risc major in artrita, fiind asociat cu afectiuni mai ales la nivelul genunchilor, soldului si coloanei vertebrale. Cresterea fortei mecanice asupra articulatiilor care sustin greutatea corpului este factorul principal care conduce la degradarea articulatiilor. Obezitatea este descrisa ca un factor de risc sistemic, deoarece tesutul adipos are un rol central in activarea inflamatiilor, astfel ca persoanele supraponderale prezinta un risc ridicat de artrite si artroza, nu doar la nivelul articulatiilor portante.
Persoanele care depun efort fizic, in special sportivii, sunt mult mai predispuse la traumatisme ale incheieturilor sau articulatiilor. De exemplu, persoanele care s-au accidentat la una dintre articulatii prezinta un risc mai mare de a dezvolta o forma de artrita la articulatia respectiva.
Formele mai severe de artrita, mai ales cele care afecteaza incheieturile mainilor si picioarelor, au impact negativ asupra calitatii vietii si ingreuneaza chiar si cele mai simple activitati. De aceea, persoanele care depun activitati ce le solicita excesiv articulatiile trebuie sa stie riscurile la care se supun si sa evite, pe cat posibil, gesturile riscante pentru incheieturi si articulatii.
Simptome
Unul dintre primele simptome este cel de durere la nivelul uneia sau mai multor articulatii, insa nu este caracteristic doar acestei afectiuni, putand avea mai multe cauze. In artrita reumatoida, simptomele se dezvolta pe o perioada de cateva saptamani sau chiar luni. Oboseala si rigiditatea sunt, de asemenea, simptome ce apar in primele stadii ale artritei, iar persoanele care sufera de aceste afectiuni scad in greutate si au stari de subfebrilitate.
Tipuri de artrita
Artrita este o afectiune care poate afecta destul de serios calitatea vietii. De exemplu, artrita severa limiteaza miscarile intr-o masura atat de mare, incat persoana afectata nu mai poate sta cu usurinta in picioare sau in anumite pozitii. De asemenea, daca este localizata la nivelul mainilor sau degetelor, poate impiedica desfasurarea activitatilor zilnice. Pana in prezent, au fost identificate aproximativ 200 de forme de artrita, care sunt clasificate in functie de mai multi factori, cei mai importanti fiind locul si manifestarile acestora.
Inflamatiile sunt o reactie de vindecare a organismului, putand aparea ca un mecanism de aparare in fata bacteriilor si virusurilor. In cazul artritei inflamatorii, inflamatia apare fara un motiv fiziologic intemeiat, la suprafata incheieturilor si in stratul superficial al oaselor. Artrita inflamatorie este clasificata in artrita reactiva, spondiloza si artrita reumatoida.
Tesutul conjunctiv are rol de sustinere, de alipire si separare a tesuturilor, ligamentelor, cartilajelor, tendoanelor si organelor. Boala tesutului conjunctiv este o forma de artrita care se manifesta prin inflamatie si durere locala. Poate afecta pielea, rinichii, muschii sau plamanii, iar cele mai des intalnite forme de boli ale tesutului conjunctiv sunt scleroza sistemica, lupusul
Artrita degenerativa afecteaza cu precadere cartilajul care acopera oasele si duce la inflamarea acestora. Ca urmare, cartilajul se subtiaza si devine din ce in ce mai aspru si poros. Pentru a compensa pierderea masei cartilajului, reactia organismului este de a remodela oasele afectate, ceea ce poate duce la aparitia unor cresteri osoase anormale, numite osteofite, si la deformarea articulatiilor.
Artrita metabolica apare ca urmare a acumularii de purine, substante care sunt produse in mod natural de organism si care se regasesc in alimente precum carnea rosie, produsele dulci si fructele de mare. Prin digestia acestora se formeaza acidul uric. Persoanele care consuma in exces aceste alimente ce contin purine au un nivel crescut de acid uric, care se acumuleaza la nivelul articulatiilor si poate provoca dureri locale.
Infectiile bacteriene sau fungice pot duce la aparitia artritei septice, care afecteaza mai ales genunchiul si soldul. Streptococul si stafilococul sunt principalele cauze ale artritei septice acute, iar candida duce frecvent la aparitia artritei septice cronice. Problemele articulare, infectiile bacteriene sau existenta unor boli precum diabetul si afectiunile autoimune sunt factori de risc pentru artrita septica. De aceea, este important ca aceste boli sa fie tratate din timp, pentru a nu deteriora iremediabil articulatiile.
Artrita psoriazica este un simptom comun in cazul bolnavilor de psoriazis. In majoritatea cazurilor, boala apare atunci cand sistemul imunitar ataca celulele sanatoase ale organismului. Ca urmare, inflamatia se acumuleaza la nivelul articulatiilor. In general, persoanele cu artrita psoriazica prezinta un risc crescut de afectiuni cardiovasculare, un nivel ridicat al trigliceridelor si obezitate. In cazul persoanelor care au psoriazis, sunt necesare investigatii care pot determina posibilitatea aparitiei artritei psoriazice si stabilirea unui tratament, pentru a limita efectele acesteia.